vineri, 25 ianuarie 2013

TOP 5 MĂNĂSTIRI DIN ROMÂNIA


5. Mănăstirea Neamţ


Ştefan cel Mare a reuşit aici una dintre cele mai importante opere de arhitectură feudală din istoria acestei ţări. Povestea acestei mănăstiri începe însă cu mai mult timp înainte. Se spune că prima Biserică, din lemn, a fost construită aici de câţiva călugări prin anul 1270. Din motive necunoscute, aceasta a fost înlocuită de un lăcaş din piatră ctitorit de Petru 1 Muşat, un secol mai târziu. Actuala Biserică a fost ridicată în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi poartă hramul “Înălţarea Domnului”. Înăuntrul mănăstirii pot fi admirate două Biserici, două paraclise, o clopotniţă cu 11 clopote, Seminarul Teologic “Veniamin Costache” şi un muzeu cu o colecţie de artă bisericească.

sursa foto: pelerinaj.md

4. Mănăstirea Putna


Este, cu siguranţă, cea mai cunoscută mănăstire din România! Mihai Eminescu spunea despre Putna că este “Ierusalimul neamului românesc”.
Potrivit cronicarilor moldoveni ai timpului, Ştefan cel Mare a ordonat începerea lucrărilor în anul 1466. Mănăstirea a fost terminată 3 ani mai târziu, urmând ca fortificaţiile şi turnul să fie gata în 1481. Biserica a avut de suferit rău, când oştile cazace conduse de Timuş Hmelniţki au atacat cetatea. Aceasta a fost restaurată în 1654 sub domnia lui Eustatie Dabija. Ultima oară, mănăstirea a fost reabilitată între 1961 şi 1975.
Din vechea clădire construită de Ştefan cel Mare a mai rămas doar Turnul Tezaurului. Aici, în vreme de luptă, erau adăpostite odoarele mănăstirii. Lăcaşul poartă hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Mănăstirea Putna are o istorie frumoasă. Se spune că Ştefan cel Mare, “cnd s-a apucat să facă mănăstirea Putna, a tras cu arcul Ştefan Vodă dintr-un vârf de munte ce este lângă mănăstire, şi unde a ajuns săgeata, acolo a facut Pristolul în Altar…Pus-au şi pe trei boiernaşi de au tras, pe vătavul de copii şi pe doi copii din casă; deci unde au căzut săgeata vătavului de copii au făcut poarta; iar unde a căzut săgeata copilului din casă, a făcut clopotniţa…”
Putna este locul în care Ştefan cel Mare îşi doarme somnul de veci…

sursa foto: casahumor.ro

sursa foto: crestinortodox.ro

3. Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi


Aflată în plin centrul istoric al Iaşiului, Biserica este un adevărat monument religios al României. În faţa mănăstirii se poate vedea piatra pe care scrie: “”…am ridicat acestă ctitorie în numele celor trei sfinți: Vasile cel Mare, Grigore Teologul, Ioan Gură de Aur și a fost sfințită în luna mai, ziua a șasea, a anului 7147 (1639) de mitropolitul Varlaam.” Sunt cuvintele fostului voievod al Moldovei, Vasile Lupu. Construcţia lăcaşului a durat 2 ani, între 1637 şi 1639, ca necropolă domnească.
În 1641, în această mănăstire au fost aduse moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva. Ceea ce o fac unică sunt ornamentaţia exterioară, broderia de piatră ce se întinde de la temelie până la turle.


2. Mănăstirea Suceviţa


O Biserică de lemn fost aşezată mai întâi, pe râul Suceviţa, între dealuri, pe la începutul secolului al XVI-lea. Pentru a deveni Biserica pe care o putem vedea acum, o femeie a muncit aproape o viaţă întreagă. Se spune că, pentru a-şi spăla păcatele, o femeie a cărat, timp de 30 de ani, folosindu-se de carul său cu boi, piatra necesară ridicării lăcaşului.
Mănăstirea a fost ctitorită de boierul Gheorghe Movilă, în 1584. Situată pe şoseaua dintre Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc, Biserica îmbină elemente de arhitectură bizantină şi gotică, plus alte câteva trăsături ale Bisericilor vechi de lemn din Moldova.  

sursa foto: crestinortodox.ro

sursa foto: crestinortodox.ro

1. Mănăstirea Voroneţ

Mănăstirea este situată la 4 km de oraşul Gura Humorului, chiar în satul cu acelaşi nume, Voroneţ. După Putna, este cea mai importantă ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Construcţia a început în 1488 şi a avut o durată record pentru acele vremuri: numai 4 luni şi jumătate. Special este faptul că Mănăstirea este printre singurele care încă îşi mai păstrează în mare parte forma iniţială.
Picturile din interior sunt dintre cele mai cunoscute şi se spune că au fost realizate în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Cele mai importante picturi sunt “Cina cea de taină”, “Împărtăşirea Apostolilor” şi ”Spălarea picioarelor”. În exterior se poate admira una dintre cele mai importante picturi ale artei feudale româneşti. Pe zidul de vest poate fi observată scena “Judecăţii de Apoi”. Aici au fost înmormântate personalităţi ca Sfântul Daniil Sihastru şi Mitropolitul Grigore Roşca.

sursa foto: dli.ro

0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Recent Comments

Recent Comments Widget