Sibiu - Hermannstadt

Sibiul este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul Cibin si se situeaza la 45°47' latitudine nordica (in linie cu Lyon) si 24°05' longitudine estica (aproximativ in linie cu Atena).

Orasul nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le imbraca si le domina aproape uniformizandu-le, prin extinderea zonei construite. Municipiul nu are in perimetrul sau accidente geomorfologice care sa provoace elemente de panta. Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus. Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti) Sibiul este un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse regulare spre Germania si Italia. Obiective turistice Orasul este amplasat intr-o zona cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de directia vantului la sol, influentata atat de factorii de relief, cat si de zona construita. In anul 2007, Sibiu este Capitala Europeana a Culturii, impreuna cu Luxembourg. Este cel mai important eveniment cultural in istoria orasului si sunt asteptati un numar mare de turisti romani si straini. Sibiul si imprejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din Romania. Orasul Sibiu este considerat ca fiind unul dintre cele mai frumoase si bine conservate orase istorice din Romania si Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se intinde pe 80 de hectare.  Cladiri istorice Palatul Brukenthal, Piata Mare nr. 4 Este edificiul cel mai reprezentativ al Sibiului. Aceasta cladire se deosebeste de marile palate construite in spatii deschise deoarece este limitat de existenta parcelelor initiale. Palatul a fost construit pe locul a doua case medievale. Una dintre acestea a apartinut familiei Kloknern, mostenita de sotia guvernatorului de la tatal ei. Intr-o a doua faza, Brukenthal a achizitionat si cladirea aflata spre nord, fosta proprietate a senatorului Offner. Printre cele mai valoroase elemente se numara supraportele in numar de douasprezece, realizate din lemn de tei sculptat in relief si aurit. Sursa de inspiratie a opt din acestea sunt de asemenea, operele lui Ovidiu: in dormitorul din stanga se afla patru scene din “Istoria lui Bacchus” (Metamorfoze), iar in dreapta alte patru scene, "Clytia transformata in floarea soarelui" (Metamorfoze), "Luna si Endymion" (De arte), "Narcis transformat in floare" (Metamorfoze) si "Poetul Arion salvat de delfin" (Faste). La realizarea acestui impunator edificiu si-au dat concursul numerosi mesteri de seama dintre care ii amintim pe sculptorul clujean stabilit in Sibiu, Simon Hoffmeyer, pietrarul Anton Hertzum, mesterul constructor si dulgher Franz Burger. Piata Mare nr. 5, Casa Albastra Pe latura de vest, langa Palatul Brukenthal se afla Casa Albastra, la nr. 5, datand din sec. XV. Corpul din spate al cladirii gazduise intre 1768-1783 spectacole de teatru. In 1769 s-a practicat o deschidere spre Ulita Balului (str. Xenopol). Denumirea de "Casa albastra a orasului" dateaza din anul 1819. Intre 1858-1862 a fost sediul Societatii de Stiinte Naturale. La mijlocul sec. XIX aici a functionat magazinul de confectii "La ducele de Reichstadt" si Academia de Drept (intre 1858-1862). Vechea stema a Sibiului este pictata pe fatada. In prezent, adaposteste sectoare de activitate ale Muzeului Brukenthal Piata Mare Nr. 7, Casa generalilor Cladirea prezinta o deschidere boltita care duce in Str. Arhivelor. Acest acces a fost deschis in 1558 si amplificat in 1775, moment in care casa a suferit transformari. In a doua jumatate a sec. XV, in jur de 1475, casa era in proprietatea lui Paul Horwath - Remser. In sec. XVI, proprietatea din dreapta a trecut in posesia lui Albert Huet, jude regal, apoi in proprietatea familiei Baussnern. In 1779 cladirea a fost achizitionata de catre Magistratura, pentru ca intre anii 1784 - 1904 aici sa-si aiba sediul Comandantul general al trupelor austriece din Transilvania. Din acest motiv casa poarta numele de "Casa generalilor". Piata Mare Nr. 8, Casa Hecht In 1456 in acesta cladire a functionat prima monetarie din Sibiu. Din 1472, casa a apartinut viitorului primar Georg Hecht . Boltile gotice tarzii dateaza dupa acest an. In 1595 casa trece in proprietatea primarului Johann Waida. Mult timp aici au locuit comitii sasi, iar in 1821 cladirea a fost cumparata de Universitatea Saseasca, institutie echivalenta cu un Parlament al sasilor. Piata Mare nr. 10, Casa Haller Cea mai importanta cladire din piata, construita in stil renascentist, care pastreaza multe elemente din cladirea originala din sec. 15-16 cum ar fi portalul cu blazon, intrarea in arcade si decoratiunile. Casa a apartinut pe rand mai multor personalitati locale. In 1537, Michael Altemberger o vinde lui Petrus Haller care a pastrat-o in familie timp de 354 de ani. Petrus Halles a transformat cladirea gotica anterioara, dand acesteia aspectul actual renascentist Piata Mare nr. 13, Casa Lutsch Pe locul actualului imobil, inainte de 1424 se afla un sediu al prepoziturii, iar dupa acea data, casa construita aici gazduia inaltii demnitari aflati in vizita la Sibiu. La sfarsitul sec. XV se afla in proprietatea familiei Altemberger, apoi intre 1537-1593, al familiei Haller. De la acea data s-a aflat in posesia lui Johann Lutsch (de la aceasta casa provine fragmentul de ancadrament de la usa bibliotecii Brukenthal - realizat de Elias Nicolai si reprezentand blazonul primarului Michael Lutsch). In 1661 proprietar devine Georg Reussner, urmasii acestuia donand cladirea orasului. In 1999 a fost renovata complet. Piata Mare Nr. 16, Casa Weidner Reusner Czekelius In gang se afla un ancadrament din piatra sculptata din 1582 care il reprezinta pe Johann Reusner II. Portalul principal reia motivul intalnit la casa Haller, dar central are amplasat blazonul primarului Johann Reusner jun. Blazonul este insotit de data 1652 si de monograma EN (Elias Nicolai). Portalul in sine este mai vechi cu cel putin o suta de ani. In centrul antablamentului este plasat un ecuson de forma unui scut latit cu varful rotunjit, incarcat cu cifrul CW (Czirves - Servatius - Weidner jun.) insotit de anul 1582. Partea din dreapta, unde se afla portalul, a apartinut familiei Weidner, apoi senatorului Johann Reussner junior, corpul D ajungand apoi, in ultimul sfert al sec. XV, in proprietatea familiei Czekelius. Actuala casa, care in 1875 era constituita din doua cladiri cu numere diferite, este compusa din sapte corpuri.  Biserici istorice Biserica Evanghelica A fost construita pe locul unei biserici mai vechi, incepand din anul 1371. Din anul 1520 se gaseste sub forma in care arata in prezent. Este cea mai impunatoare cladire din Sibiu. Biserica catolica Biserica a fost construita de iezuti intre anii 1726-1733 in spiritul barocului timpuriu vienez. Turnul a fost terminat in 1738 si are patru nivele inalte si un gang boltit care permite accesul spre Piata Mica. Catedrala Ortodoxa Catedrala Mitropolitana Sf. Treime, a fost ridicata din initiativa lui Andrei Saguna intre 1902-1904 fiind sfintita in 1906. Catedrala reprezinta o copie fidela la scara redusa a bisericii Sf. Sofia din Constantinopol Biserica Ursuline Complexul Ursulinelor este format din Biserica greco-catolica si din fosta manastire a Ursulinelor. Manastirea, cunoscuta sub denumirea de Kloster Kirche, a fost preluata in 1755 de maicile Ordinului Ursulinelor. Biserica Franciscana Biserica gotica sprijinita de contraforturi, cladirea intitiala a apartinut sec. XV. In interior este o biserica in stil baroc de tip sala, boltita semicircular cu o tribuna deasupra laturii nordice. Biserica din Groapa Este o biserica ortodoxa ridicata intre 1788 - 1789 cu cheltuiala vaduvei Stana Hagi Petru Luca si refacuta intre 1802 - 1803 de ginerele acesteia. In cimitirul din jurul bisericii sunt ingropate numeroase personalitati Biserica dintre Brazi Cel mai vechi edificiu de cult romanesc din Sibiu, dateaza din 1788 si are hramul Sf. Petru si Pavel. Edificiu fondat de episcopul Inochentie Micu Klein fusese intitial o biserica greco-catolica. Capela Sfintei Cruci Capela adaposteste o sculptura istorica numita Crucifix. Povestea crucifixului incepe in anul 1417, cind artistul austriac Peter Lantregen a sculptat dintr-un sigur bloc de piatra monumentul Isus pe Cruce intre Maria si Ioan.  Podul Mincinosilor Podul metalic numit oficial Liegende Brücke , adica Podul Culcat , a fost inaltat in 1859, in locul unui vechi pod de lemn, numit Podul Mincinosilor, fiind cel mai vechi pod metalic din Romania. Pe o parte a podului se vede anul realizarii, iar pe cealalta partea emblema sasilor: doua sabii incrucisate , si deasupra lor o coroana, care simboliza la vremea respectiva, supunerea sasilor fata de regele maghiar si principatul ardealului. Astazi acest pod este un obiectiv turistic foarte vizitat , fiind mandria orasului Sibiu. Imprejurimi  Statiunea montana Balea-Lac, cunoscuta destinatie turistica la nivel national. Balea Lac se afla la o altitudine de 2034 metri si ceva mai jos gasim Balea Cascada, la 1234 m, in muntii Fagaras, pe Transfagarasan, la circa 65 km de Sibiu.  Statiunea pentru sporturi de iarna Paltinis Aceasta este o statiune turistica permanenta situata la 32 km sud-vest de Sibiu intr-o padure de conifere, in Muntii Cindrel. Este cea mai veche statiune montana din Romania si se afla la cea mai inalta altitudine din tara, 1442 m. In 1902 statiunea a fost legata de Sibiu printr-o sosea care strabate un cadru natural de o frumusete deosebita.  Lacurile sarate de la Ocna Sibiului Statiunea Ocna Sibiului, denumita si litoralul Ardealului, este situata la o altitudine de 400 m fata de nivelul marii in partea nord-vestica a Depresiunii Sibiului, la 15 km de municipiului Sibiu. Ocna Sibiului a fost prima data documentata in 1263 desi zona este locuita din vremea dacilor. Lacurile naturale formate pe locul salinelor abandonate au constituit punctul de plecare pentru dezvoltarea localitatii ca o importanta statiune balneo-climaterica. Atractia numarul unu a statiunii este reprezentata de cele 52 de lacuri cu calitati curative.  Zona etnografica a Marginimii Sibiului cu multe pensiuni agro-turistice Intr-o acceptiune mai larga, Marginimea Sibiului reprezinta o entitate geografica, istorica si etnografica cuprinzand salba de sate romanesti asezate la poalele Muntilor Sibiului. Limita de rasarit este satul Boita, asezat pe malul drept al Oltului, la intrarea in defileul cu acelasi nume, iar limita de vest este comuna Jina, avand drept hotar raul Sebes. Apartin Marginimii Sibiului localitatile Boita, Riu Sadului, Talmaciu, Talmacel, Rasinari, Poplaca, Gura Raului, Orlat, Fantanele, Sibiel, Vale, Saliste, Gales, Tilisca, Rod, Poiana Sibiului, Miercurea Sibiului si Jina. Intr-o acceptiune mai restransa, Marginimea Sibiului este teritoriul din fostul Ducat al Amlasului, avand drept nucleu satele din jurul cetatii Salgo, dintre care cel mai reprezentativ era Salistea (Magna Villa Valachicalis), fost sediul scaunului cu acelasi nume.